MEPs urge the Romanian Chamber of Deputies to strike down Hungarian-style propaganda law tacitly adopted by the Romanian Senate

[unnofficial Romanian translation below]

President of the Romanian Chamber of Deputies, Ion-Marcel Ciolacu,

Prime Minister of Romania and President of the PNL party, Nicolae-Ionel Ciucă,

Vice-President of the Chamber, Vasile-Daniel Suciu,

Vice-President of the Chamber, Ciprian-Constantin Şerban,

Vice-President of the Chamber, Florin-Claudiu Roman,

Vice-President of the Chamber, Ilie Dan Barna,

Leader of the Social Democratic Party (PSD) Parliamentary Group, Alfred-Robert Simonis,

Leader of the National Liberal Party (PNL) Parliamentary Group, Gabriel Andronache,

Leader of the USR PLUS Parliamentary Group, Liviu-Ionuţ Moşteanu,

Interim President of the USR Party, Cătălin Drulă,

Leader of the Democratic Alliance of Hungarians in Romania (UDMR) Parliamentary Group, Botond Csoma,

President of the Democratic Alliance of Hungarians in Romania (UDMR), Kelemen Hunor,

Leader of the National Minorities Parliamentary Group, Varujan Pambuccian, 

Cc:

President of Romania, Klaus Iohannis,

Minister of Foreign Affairs, Bogdan Aurescu,

Romanian Ambassador to the EU, Iulia Matei,

Brussels, 16 June 2022

Subject: Urging the Chamber of Deputies to strike down Hungarian-style propaganda law tacitly adopted by the Romanian Senate

Dear President of Romania, 

Dear President of the Chamber of Deputies, 

Dear Vice-Presidents,

Dear Leaders of the Parliamentary Groups,

We address you today as Members of the LGBTI Intergroup in the European Parliament, a cross-party grouping of elected Members working on equality for LGBTIQ people, to convey our concerns over the bill tacitly approved in the Romanian Senate. The majority vote last week in the Human Rights Committee of the Chamber of Deputies has raised our concern.

We were made aware that the bill tabled by the UDMR party amending the Law no. 272/2004 on the protection and promotion of the rights of the child was moved to the Chamber of Deputies. This bill aims at banning dissemination of information on homosexual orientation and gender diversity among minors, as well as freezing the legal gender of children until they reach 18 years of age.

We view this bill as a particularly worrying development, given its resemblance to the Hungarian bill (subject to infringement procedures opened by the European Commission last year) and to the Russian ‘anti-LGBTIQ’ propaganda law. Through this letter today, we seek to lay out arguments that question the human rights compliance of this bill, which we strongly oppose, and secure your support in not allowing this bill to become law.

1. Resemblance to Hungarian law subject to infringement procedures and reply by the European Parliament

In June 2021, the Hungarian Parliament adopted a bill which, at its origin, was intended to protect children against paedophile offenders, an objective shared and pursued by all EU institutions and Member States. Nevertheless, the provisions of the law were deliberately vague and carried the aim of causing a chilling effect on awareness and information on LGBTIQ persons. The law prohibited, similarly to the bill proposed in the Romanian Senate, the ‘portrayal and promotion of gender identity different from sex assigned at birth, the change of sex and homosexuality’ in schools, in television programmes and in publicly available advertisements on any platforms for persons aged under 18, even for educational purposes. 

This law led to a condemning response by the European Parliament, which adopted a resolution noting the law’s lack of compliance with the EU’s acquis. Equally, it called on the Commission to take legal action in the form of infringement procedures, including expedited procures, to protect the EU’s legal order and the respect for fundamental rights.^[1]

• Infringement procedures initiated by the Commission, following up on Parliament’s request

On 15 July 2021, making use of its role as Guardian of the Treaties, the European Commission started legal action against Hungary concerning the violation of the fundamental rights of LGBTIQ people.^[2] In the meanwhile, the Commission has requested for further information from the government in the form of a reasoned opinion in December 2021.^[3] The government has replied to this letter and the Commission is assessing the reply before bringing the case formally to the Court of Justice of the EU.

• The bill is incompliant with the Constitution of Romania

Article 16 of the Constitutions stipulates the conditions for equality of rights, prescribing that “citizens are equal before the law and before public authorities, with no privileges and no discrimination”.  Equally, Article 31 prescribes that “a person’s right of access to any information of public interest shall not be restricted” and that “public authorities, according to their competence, shall be bound to provide correct information to the citizens in public affairs and matters of personal interest”. At present, the bill proposed by the Senate seeks to protect “the child against the dissemination by any means of content regarding the deviation from the sex established at birth or the popularisation of sex change or homosexuality”, but carries no legal justification as to why dissemination of material concerning the diversity of sexual orientation or gender identity would be detrimental to children. Conversely, European human rights standards already address how a human-rights compliant approach is inclusive of portraying sexual orientation and gender identity.

• European human rights standards on education and objective information on sexual orientation and gender identity (SOGI) are clear

The European Parliament has recently called on Member States to combat the spread of discriminatory and unsafe misinformation on sexual and reproductive health and rights (SRHR) and to develop age-appropriate comprehensive sexuality and relationship education curricula, taking into account that the imparting of information should reflect the diversity of sexual orientations, gender identities, expressions and sex characteristics.^[4]

Furthermore, human rights standards in Europe have in effect been clear for long. The 2010 Recommendation from the Council of Europe’s Committee of Ministers on measures to address sexual orientation and gender identity (SOGI)^[5] clearly outlined measures to outlaw discriminatory practices and to promote equality, such as providing objective information with regards to SOGI, for instance in school curricula and educational materials, and providing students with the necessary information, protection and support to enable them to live in accordance with their SOGI (¶32). It adds that “Member states should take appropriate measures to guarantee the full legal recognition of a person’s gender reassignment in all areas of life, in particular by making possible the change of name and gender in official documents in a quick, transparent and accessible way” (¶21). Romania is not only a member of the Council of Europe, and is accordingly a party to this Recommendation, but is also a signatory of the European Convention on Human Rights, as all other EU Member States. The European Court of Human Rights has been key in enforcing the ECHR and clarifying its application.

• The ECtHR has clarified that Members States have an obligation to ensure Legal Gender Recognition procedures

The Parliamentary Assembly of the Council of Europe has adopted in 2015 a resolution on transgender rights in Europe, where it called on Member States to develop quick, transparent and accessible procedures, based on self-determination, for the recognition of trans persons. In fact, the European Court of Human Rights has already clarified in 2019 in X v. the former Yugoslav Republic of North Macedonia^[6] that North Macedonia was required to adopt a legislative framework for the legal recognition of trans persons. The case-law of the ECtHR is clear in ensuring that there is a positive obligation on Member States to ensure the existence of legal mechanisms for ‘quick, transparent and accessible procedures’ for changing on birth certificates the registered sex of transgender people, making it so that reversing or creating barriers to this obligation (i.e. what this bill proposes) would infringe on human rights standards. Furthermore, in 2021, the ECtHR ruled in X and Y v. Romania^[7] that the refusal of the national authorities to recognise the applicants’ identity in the absence of gender reassignment surgery had resulted in a violation of the applicant’s rights.

• The Romanian Constitutional case-law is a reference to uphold

Should the former arguments not be sufficient, a law adopted in 2020 by the Romanian Chamber of Deputies was deemed unconstitutional in Decision 907/2020. The law sought to ban discussions around themes such as gender, gender equality and gender identity in schools, universities and within professional development. The Court was categorical in stating the infringement of the right to freedom of expression, freedom of thought, right to information and, last but not least, the non-discrimination principle and the principle of equality before the law, while representing a violation of transgender people and women’s human dignity. Already at the time, the LGBTI Intergroup had addressed a letter to the Romanian President recalling why such a law would be fundamentally detrimental to LGBTI persons in Romania.^[8] We restate some of these reasons below.

• What statistics show about Romania in comparison with other EU Member States on LGBTIQ persons

The situation in Romania is concerning regarding the (lack of) protection of LGBTIQ persons:

• It is, together with Poland, the EU country registering the highest rate of physical or sexual assaults of LGBTI persons in the last five years (15%);
• it is equally among the 5 countries in Europe where the majority of the LGBTI population is almost or never open about being LGBTI;
• in particular, trans persons in the EU experience the most harassment due to being LGBTI: 1 in every 2 trans persons has claimed to have been harassed due to being LGBTI. Romania counts on the second largest percentage in the EU of persons in this situation (43%).^[9]

Dear President, dear Vice-Presidents, dear Leaders of the Parliamentary Groups:

The letter we address to you today seeks to raise your awareness about the need to unequivocally strike down this law. It is not compliant with European human rights standards, does not seek to further extend protection, but rather to roll-back on already secured rights, and further seeks to ostracise LGBTIQ people by seeking to relegate them to the shadows: no information on what it means to be LGBTIQ means further invisibility; no visibility means no awareness; no awareness means no public policies to ensure protection; and this in turn means further hatred and violence. Should all the previous reasons not be enough, adopting this bill as such would force the Commission to also open infringement procedures against Romania, for the same reasons similar action was taken against Hungary. 

We thank you for your consideration and deliberation of the reasons laid out and encourage your support in not allowing this shameful bill to make it through the Chamber of Deputies.

We look positively forward to a reply on your behalf.

Yours sincerely, 

Președintele Camerei Deputaților a României, Ion-Marcel Ciolacu,

Prim-ministru al României și președinte al PNL, Nicolae-Ionel Ciucă,

Vicepreședinte al Camerei, Vasile-Daniel Suciu,

Vicepreședinte al Camerei, Ciprian-Constantin Șerban,

Vicepreședinte al Camerei, Florin-Claudiu Roman,

Vicepreședinte al Camerei, Ilie Dan Barna,

Liderul Grupului parlamentar al PSD, Alfred-Robert Simonis,

Liderul Grupului parlamentar al PNL, Gabriel Andronache,

Liderul Grupului parlamentar al USR PLUS, Liviu-Ionuț Moșteanu,

Președintele interimar al USR, Cătălin Drulă,

Liderul Grupului parlamentar al Alianței Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Botond Csoma,

Președintele Alianței Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Kelemen Hunor,

Liderul Grupului parlamentar al minorităților naționale, Varujan Pambuccian,

Cc:

Președintele României, Klaus Iohannis,

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu,

Ambasadorul României la UE, Iulia Matei,

Bruxelles, 16 iunie 2022

Subiect: Solicitare adresată Camerei Deputaților de a vota împotriva legii propagandei de inspirație ungurească adoptată tacit de Senatul României

Stimate domnule Președinte al României,

Stimate domnule Președinte al Camerei Deputaților,

Stimați Vicepreședinți,

Stimați Lideri ai Grupurilor Parlamentare,

Ne adresăm astăzi dumneavoastră în calitate de membri ai Intergrupului LGBTI din Parlamentul European, un grup transpartinic de deputați aleși care lucrează pentru egalitatea persoanelor LGBTIQ, pentru a vă transmite îngrijorarea noastră cu privire la proiectul de lege aprobat tacit în Senatul României. Votul majoritar de săptămâna trecută din Comisia pentru Drepturile Omului a Camerei Deputaților a stârnit îngrijorarea noastră.

Am luat la cunoștință că proiectul de lege depus de formațiunea UDMR pentru modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului a fost mutat la Camera Deputaților. Acest proiect de lege are ca scop interzicerea difuzării de informații privind orientarea homosexuală și diversitatea de gen în rândul minorilor, precum și înghețarea sexului legal al copiilor până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Considerăm acest proiect de lege ca fiind o evoluție deosebit de îngrijorătoare, având în vedere asemănarea sa cu proiectul de lege maghiar (care a făcut obiectul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise de Comisia Europeană anul trecut) și cu legea rusă propagandistă ‘anti-LGBTIQ’. Prin această scrisoare de astăzi, dorim să prezentăm argumente care pun la îndoială conformitatea cu drepturile omului a acestui proiect de lege, căruia ne opunem cu fermitate, și să obținem sprijinul dumneavoastră pentru a nu permite ca acest proiect de lege să devină lege.

1. Asemănare cu legea ungară care face obiectul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și răspunsul din partea Parlamentului European
   În iunie 2021, Parlamentul ungar a adoptat un proiect de lege care, la origine, a avut ca scop protejarea copiilor împotriva infractorilor pedofili, un obiectiv împărtășit și urmărit de toate instituțiile UE și de toate statele membre. Cu toate acestea, dispozițiile legii au fost deliberat vagi și au avut drept scop să provoace un efect descurajator împotriva conștientizării și informării cu privire la persoanele LGBTIQ. Legea a interzis, în mod similar cu proiectul de lege propus în Senatul României, “prezentarea și promovarea identității de gen diferite de sexul atribuit la naștere, schimbarea sexului și homosexualitatea” în școli, în programele de televiziune și în reclamele accesibile publicului pe orice platformă pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani, chiar și în scopuri educaționale.
   Această lege a dus la o reacție de condamnare din partea Parlamentului European, care a adoptat o rezoluție în care a remarcat lipsa de conformitate a legii cu acquis-ul UE. În egală măsură, acesta a solicitat Comisiei să ia măsuri juridice sub forma unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, inclusiv proceduri accelerate, pentru a proteja ordinea juridică a UE și respectarea drepturilor fundamentale.^[1]

• Proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate de către Comisie, ca urmare a cererii Parlamentului European
  În data de 15 iulie 2021, folosindu-se de rolul său de gardian al tratatelor, Comisia Europeană a inițiat o acțiune în justiție împotriva Ungariei privind încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor LGBTIQ.^[2] Între timp, Comisia a solicitat informații suplimentare din partea guvernului sub forma unui aviz motivat în decembrie 2021.^[3] Guvernul a răspuns la această scrisoare, iar Comisia evaluează răspunsul înainte de a sesiza în mod oficial Curtea de Justiție a UE.
  
• Proiectul de lege nu este conform cu Constituția României
  Articolul 16 din Constituție stipulează condițiile pentru egalitatea în drepturi, prescriind că “cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.“.  În egală măsură, articolul 31 prescrie că “dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.” și că “autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informareacorectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.“. În prezent, proiectul de lege adoptat de Senaturmărește să protejeze “copilul împotriva difuzării prin orice mijloace a conținuturilor referitoare la abaterea de la sexul stabilit la nașteresau la popularizarea schimbării de sex sau a homosexualității“, dar nu aduce nicio justificare legală care să explice de ce difuzarea demateriale referitoare la diversitatea orientării sexuale sau a identității de gen ar fi dăunătoare pentru copii. Dimpotrivă, standardeleeuropene privind drepturile omului adresează deja faptul că o abordare conformă cu drepturile omului este incluzivă în ceea ce priveșteprezentarea orientării sexuale și a identității de gen.
  
• Standardele europene privind drepturile omului în materie de educație și informare obiectivă privind orientarea sexuală șiidentitatea de gen (SOGI) sunt clare
  Parlamentul European a solicitat recent statelor membre să combată răspândirea de informații eronate, discriminatorii și nesigure privindsănătatea și drepturile sexuale și reproductive (SDSR) și să elaboreze programe școlare cuprinzătoare de educație sexuală și relațională adecvate vârstei, ținând seama de faptul că transmiterea de informații ar trebui să reflecte diversitatea orientărilor sexuale, a identităților degen, a expresiilor și a caracteristicilor sexuale.^[4]
  
  În plus, standardele privind drepturile omului în Europa sunt, de fapt, clare de mult timp. Recomandarea din 2010 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind măsurile de abordare a orientării sexuale și a identității de gen (SOGI)^[5] a subliniat în mod clar măsurile de interzicere a practicilor discriminatorii și de promovare a egalității, cum ar fi furnizarea de informații obiective cu privire la orientarea sexuală și identitatea de gen, de exemplu în programele școlare și în materialele educaționale, și furnizarea de informații, protecție și sprijin necesar elevilor pentru a le permite să trăiască în conformitate cu orientarea lor sexuală și identitatea de gen a acestora (¶32). Acesta adaugă că “statele membre trebuie să ia măsuri adecvate pentru a garanta recunoașterea juridică deplină a schimbării genului unei persoane în toate domeniile vieții, în special prin facilitarea schimbării numelui și a sexului în documentele oficiale într-un mod rapid, transparent și accesibil” (¶21). România nu numai că este membră a Consiliului Europei și, în consecință, este parte la această recomandare, dar este și semnatară a Convenției Europene a Drepturilor Omului, ca toate celelalte state membre ale UE. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut un rol esențial în asigurarea respectării CEDO și în clarificarea aplicării acesteia.
  
• Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că statele membre au obligația de a asigura procedurile de recunoaștere legală a genului
  Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat în 2015 o rezoluție privind drepturile persoanelor transgender în Europa, în care a solicitat statelor membre să dezvolte proceduri rapide, transparente și accesibile, bazate pe autodeterminare, pentru recunoașterea persoanelor trans. De fapt, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a clarificat deja, în 2019, în cauza X c. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei de Nord^[6], că Macedonia de Nord era obligată să adopte un cadru legislativ pentru recunoașterea juridică a persoanelor trans. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este clară în a asigura că există o obligație pozitivă a statelor membre de a asigura existența unor mecanisme legale pentru “proceduri rapide, transparente și accesibile” pentru schimbarea pe certificatele de naștere a sexului înregistrat al persoanelor transgender, astfel încât inversarea sau crearea de bariere în calea acestei obligații (adică ceea ce propune acest proiect de lege) ar încălca standardele privind drepturile omului. În plus, în 2021, CEDO a hotărât în cauza X și Y c.România^[7] că refuzul autorităților naționale de a recunoaște identitatea reclamanților în absența unei operații de schimbare de sex a dus la o încălcare a drepturilor acestora.
  
• Jurisprudența constituțională românească este o referință ce trebuie susținută
  În cazul în care primele argumente nu sunt suficiente, o lege adoptată în 2020 de Camera Deputaților din România a fost considerată neconstituțională prin Decizia 907/2020. Legea urmărea să interzică discuțiile în jurul unor teme precum genul, egalitatea de gen și identitatea de gen în școli, universități și în cadrul dezvoltării profesionale. Curtea a fost categorică în afirmarea încălcării dreptului la libertatea de exprimare, a libertății de gândire, a dreptului la informare și, nu în ultimul rând, a principiului nediscriminării și a principiului egalității în fața legii, reprezentând totodată o încălcare a demnității umane a persoanelor transgender și a femeilor. Încă de la acea vreme, Intergrupul LGBTI a adresat o scrisoare președintelui României în care amintea de ce o astfel de lege ar fi în mod fundamental în detrimentul persoanelor LGBTI din România.^[8] Reafirmăm câteva dintre aceste motive mai jos.
  
• Ce arată statisticile referitoare la România în comparație cu alte state membre UE privind persoanele LGBTIQ
  Situația din România este îngrijorătoare în ceea ce privește (lipsa de) protecție a persoanelor LGBTIQ:
  • Este, împreună cu Polonia, țara UE care înregistrează cea mai mare rată de agresiuni fizice sau sexuale asupra persoanelor LGBTI în ultimii cinci ani (15%);
  • se află, de asemenea, printre cele 5 țări din Europa în care majoritatea populației LGBTI este aproape sau niciodată deschisă cu privire la faptul că este LGBTI;
  • în special, persoanele trans din UE se confruntă cu cea mai mare hărțuire din cauza faptului că sunt LGBTI: 1 din 2 persoane trans a declarat că a fost hărțuită din cauza faptului că este LGBTI. România are al doilea cel mai mare procent din UE de persoane aflate în această situație (43%).^[9]

Stimate domnule Președinte, stimați Vicepreședinți, stimați Lideri ai grupurilor parlamentare:

Scrisoarea pe care v-o adresăm astăzi urmărește să vă sensibilizeze cu privire la necesitatea de a vota fără echivoc împotriva adoptării aceastei legi. Această lege nu este conformă cu standardele europene privind drepturile omului, nu urmărește să extindă în continuare protecția persoanelor LGBTIQ, ci mai degrabă să îngrădească drepturi deja asigurate; urmărește în continuare să marginalizeze persoanele LGBTIQ, încercând să le oblige să trăiască în întuneric: lipsa de informații despre ce înseamnă să fii LGBTIQ înseamnă o mai mare invizibilitate; lipsa de vizibilitate înseamnă lipsa de conștientizare; lipsa de conștientizare înseamnă lipsa de politici publice care să asigure protecția, iar acest lucru, la rândul său, înseamnă mai multă ură și violență. În cazul în care toate motivele anterioare nu ar fi suficiente, adoptarea acestui proiect de lege ca atare ar forța Comisia să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și împotriva României, pentru aceleași motive pentru care o acțiune similară a fost întreprinsă împotriva Ungariei.

Vă mulțumim pentru atenția și deliberarea asupra motivelor expuse și vă încurajăm sprijinul pentru a nu permite ca acest proiect de lege rușinos să fie adoptat în Camera Deputaților.

Așteptăm cu nerăbdare și pozitivitate un răspuns din partea dumneavoastră.

Cu deosebită considerație,

Marc ANGEL, Co-Chair, LGBTI Intergroup (S&D, Luxembourg)

Terry REINTKE, Co-Chair, LGBTI Intergroup (Greens-EFA Vice-President, Germany)

Fabio Massimo CASTALDO, Vice-President, LGBTI Intergroup (Non-attached, Italy)

Pierre KARLESKIND, Vice-President, LGBTI Intergroup (Renew Europe, France)

Malin BJÖRK, Vice-President, LGBTI Intergroup (The Left, Sweden)

Maria WALSH, Vice-President, LGBTI Intergroup (EPP, Ireland)

Michal ŠIMEČKA (Slovakia), EP Vice-President 

Malik AZMANI (Netherlands), Renew Europe First Vice-President 

Alice KUHNKE (Sweden), Greens/European Free Alliance Vice-President

Sira REGO (Spain), The Left Vice-President

Marisa MATIAS (Portugal), The Left Vice-President

Andreas SCHIEDER (S&D, Austria)

Bart GROOTHUIS (Renew Europe, Netherlands)

Caroline NAGTEGAAL (Renew Europe, Netherlands)

Catharina RINZEMA (Renew Europe, Netherlands)

Cyrus ENGERER (S&D, Malta) 

Daniel FREUND (Greens-EFA, Germany)

Diana RIBA I GINER (Greens-EFA, Spain) 

Dietmar KÖSTER (S&D, Germany)

Evin INCIR (S&D, Sweden)

Gwendoline DELBOS-CORFIELD (Greens-EFA, France)

Hilde VAUTMANS (Renew Europe, Belgium)

Jan HUITEMA (Renew Europe, Netherlands)

José GUSMÃO (The Left, Portugal)

Karen MELCHIOR (Renew Europe, Denmark)

Kim VAN SPARRENTAK (Greens-EFA, Netherlands)

Malte GALLÉE (G-EFA, Germany)

Martin HOJSÍK (Renew Europe, Slovakia)

Matjaž NEMEC (S&D, Slovenia)

Monika VANA (Greens-EFA, Austria)

Moritz KÖRNER (Renew Europe, Germany)

Nicolae ŞTEFĂNUȚĂ (Renew Europe, Romania)

Niklas NIENASS (Greens-EFA, Germany)

Olivier CHASTEL (Renew Europe, Belgium)

Radka MAXOVÁ (S&D, Czechia)

Ramona STRUGARIU (Renew Europe, Romania)

Rasmus ANDRESEN (Greens-EFA, Germany)

René REPASI (S&D, Germany)

Rosa D’AMATO (Greens-EFA, Italy)

Sara MATTHIEU (Greens-EFA, Belgium)

Saskia BRICMONT (Greens-EFA, Belgium)

Sirpa PIETIKÄINEN (EPP, Finland)

Sophie IN’T VELD (Renew Europe, Netherlands)

Tilly METZ (G-EFA, Luxembourg)

^[1] European Parliament resolution, (8 July 2021), “Breaches of EU law and of the rights of LGBTIQ citizens in Hungary as a result of the legal changes adopted by the Hungarian Parliament (2021/2780(RSP))”, accessible at https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2021-0362_EN.html.

^[2] European Commission (17 July 2021), “EU founding values: Commission starts legal action against Hungary and Poland for violations of fundamental rights of LGBTIQ people“, accessible at https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_3668.

^[3] European Commission (2 December 2021), “December infringement package: Key decisions”, accessible at https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/inf_21_6201.

^[4] European Parliament resolution, (24 June 2021), “Situation of sexual and reproductive health and rights in the EU, in the frame of women’s health (2020/2215(INI))”, accessible at https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2021-0314_EN.html.

^[5] Committee of Ministers of the Council of Europe (31 March 2010), “Recommendation CM/Rec(2010)5 of the Committee of Ministers to member states on measures to combat discrimination on grounds of sexual orientation or gender identity”, accessible at https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectID=09000016805cf40a.

^[6] European Court of Human Rights in case of X v. the Former Yugoslav Republic of Macedonia (17 January 2019), Application no. 29683/16, accessible at https://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-189096.

^[7] European Court of Human Rights in case of X and Y. v. Romania (1 January 2021), Application no. 2145/16, accessible at https://hudoc.echr.coe.int/eng?i=002-13101.

^[8]  LGBTI Intergroup (24 June 2020), “MEPs urge Romanian President not to promulgate law forbidding discussions on gender and gender identity”, accessible at https://lgbti-ep.eu/2020/06/24/meps-urge-romanian-president-not-to-promulgate-law-forbidding-discussions-on-gender-and-gender-identity/.

^[9] Fundamental Rights Agency (May 2020), “A long way to LGBTI equality”, accessible on  https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2020-lgbti-equality_en.pdf.